Chestiuni vechi despre telefonia mobilă

Eu scriu cam multe lucruri de rău pe blog și cam puține de bine. După toate pățaniile pe care le-am avut cu companiile de telefonie mobilă, în august anul trecut am reușit să-mi fac un abonament pe gustul meu. Nu mai folosește nimănui, dar țin morțiș să laud oferta Orange din vremea respectivă.

E vorba de-un abonament Business Flexibil de 15 euro. Pentru cine nu știe, abonamentele Flexibil au un credit inclus pe care-l consumi la tarifele la care semnezi contractul. Datorită vechimii și a bonusului din oferta de la vremea respectivă, am mai primit un bonus de 9 euro. Face 24, pentru cei care nu stau cu calculele. Ca să fie totul de bine, tariful pentru convorbirile în rețea e de 5 eurocenți și tariful în afară e de 8 eurocenți.

Facem puține calcule matematice: 2400 de cenți înseamnă 480 de minute Orange sau 300 de minute naționale. O să-mi spuneți că sunt oferte mai bune pe piață, cu mii de minute. Dar un calcul si mai concret spune că eu plătesc numai 15 euro pentru cele de mai sus, deci în 15 euro am convorbiri în rețea la 3,125 eurocenți și convorbiri naționale la 5 cenți pe minut. Eu sunt mulțumit: fără stres că depășesc, fără stres că plătesc prea mult. De atunci, singurul lucru pe care l-am plătit în plus a fost roaming-ul.

Povestea asta frumoasă cu Orange-ul se va încheia curând. Am învățat că nu-i bine să te atașezi de companiile de telefonie mobilă, pentru că nici el nu se atașează de tine. Doar te leagă cumva.