De ce nu fidelizează băncile clienții vechi?

În ultima vreme am închis câteva conturi pe la diverse bănci. Nu aveam nicio ezitare în ceea ce făceam. Pur și simplu n-am simțit că am câștigat ceva de-a lungul timpului sau că nu aș putea să redeschid contul atunci când mi se năzare mie.

Dacă mi-ar fi scăzut în fiecare an comisionul de administrare al contului sau aș fi primit bonusuri/puncte de-a lungul timpului pentru utilizare intensivă, dacă aș fi fost înscris în nu știu ce programe de fidelizare de bun simț, poate n-aș fi luat decizia atât de simplu. Dar a fost banal.

Clienții noi primesc multe, clienții vechi nu primesc nimic. Oare de ce funcționează așa de bine politica asta a băncilor?

Dacă e să le compar cu firmele de telefonie mobilă, ajung la concluzia că îmi plac băncile. Nu semnezi contract pe minim 2 ani, nu te taxează decât când știi că te taxează (dacă ești atent, bineînțeles) și personalul este, în mod ciudat, amabil atunci când îți închizi contul.

Legat de amabilitate, deși aud o grămadă de povești nereușite cu ei, eu personal am fost mereu bine primit la Raiffeisen Bank . Dacă nu i-ar ține pe angajați 2 ore peste program aș zice că e banca care știe cel mai bine cum să promoveze calitatea.